Praeuniversitaria - aprilie 2010 - ANUL VI, NR. 1 (19)
Praeuniversitaria - iunie 2010 - ANUL VI, NR. 2 (20)
Praeuniversitaria - octombrie 2010 - ANUL VI, NR. 3 (21)
Praeuniversitaria - decembrie 2010 - ANUL VI, NR. 4 (22)
Praeuniversitaria - martie 2011 - ANUL VII, Nr. 1 (23)
Praeuniversitaria - octombrie 2011 - ANUL VII Nr.3 (25)
Praeuniversitaria - decembrie 2011 - ANUL VII Nr.4 (26)
Praeuniversitaria - aprilie 2012 - ANUL VIII Nr. 1 (27)
Praeuniversitaria - decembrie 2012 - ANUL VIII Nr. 3-4 (28)

Necesitatea ziarului

De multă vreme am simțit nevoia apariției unei publicații a organizației noastre sindicale. Era un deziderat legat de optimizarea comunicării între conducerea acesteia și angajații din învățământ, comunicare bazată, în primul rând, pe o corectă informare, la zi, privind problematica fundamental a profesiunii noastre, a exercitării acesteia în societatea românescă actuală. O informare obiectivă, bogată, este în măsură să creeze atitudini mobilizatoare, atât de necesare pentru strădania continuă vizând îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață în general ale personalului din învățământ.

Dar, informarea trebuie să funcționeze nu numai dinspre lideri spre membri, ci și invers. Numai astfel se coagulează forța ei fertilă, unitară, care să slujească interesele vitale ale întregii noastre comunități sindicale. Doar așa publicația noastră ne va reflecta propria noastră identitate, fiind în miezul frământărilor noastre, pe talazurile prelungitei perioade de tranziție a societății românești. Și tocmai în acest mod configurația publicației ”Praeuniversitaria” va putea avea sorți de izbândă, câștigând o luminoasă statornicie în constelația mass-media sindicală, implicit în universul mediatic timișan.

Știm că nu va fi ușor să dăm viață unei publicații cu profil nou în Timișoara. Desigur că o experiență a unei tradiții a presei sindicale din învățământul timișan ne-ar fi scutit de unele inevitabile bâjbâiri în căutarea celui mai bun început de drum al publicației noastre. Dar, iată că meditând, asupra acestei stări, am avut revelația unui ((Evrika!)) încurajator: drumul cel mai bun este cel care este cel mai direct, mai scurt spre sufletul cititorilor. Găsind un asemenea ((itinerar mediatic)), conturăm, de altfel, profilul publicației, identitatea sa mediatică.

Ca viziune publicistică, acum, la început de drum, ne este clar că ”Praeuniversitaria” și-ar putea împlini rolul scontat în viața noastră sindicală, evidențiind problemele stringente ale acesteia și, mai cu seamă, căutând soluții pentru rezolvarea lor. Ea trebuie să devină un martor fidel al evenimentelor care ne privesc, precum și o ((voce autorizată)) a interpretării lor, fiind, astfel, un important factor de socializare.

Publicația noastră face parte din presa specializată, reflectând specificul activității unui segment al vieții noastre sociale- cel al sindicatului din învățământul preuniversitar. De aceea, redacția sa va avea în vedere, cu preponderență, perfectarea cadrului legislativ din învățământ, fiind eliminate lezarea drepturilor angajaților din acest domeniu de activitate. ”Praeuniversitaria” va deveni o tribună a luptei eficiente pentru asigurarea locului de muncă și a unor condiții optime de muncă, totodată pentru o salarizare în concordanță cu statutul social al slujitorilor învățământului din țara noastră. Cu aceeași tărie vom pleda pentru împlinirea tuturor îndatoririlor noastre către societate, în mod expres pentru sporirea calității procesului de învățământ, a actului educativ. Cele două aspecte stau sub acolada principiului deontologic al fiecărei profesiuni: împletirea organică a drepturilor angajaților cu îndatoririle reclamate de societate. Dintr- o asemenea perspectivă, ”Praeuniversitaria” se vrea o platformă mediatică pentru informare, dezbatere, analiză, consiliere deschisă pentru întreaga noastră comunitate sindicală. Tocmai în eficiența acestei deschideri generoase ne punem cea mai mare speranță că o să ne ajute în realizarea dificilei noastre întreprinderi mediatice care se dorește materializată într-un organism de presă viu, având, astfel, menirea să dureze întru tinerețe perpetuă, dată de puterea mereu renăscătoare a slovei tipărite.

Cu nădejdea că vom răspunde, măcar în parte, așteptărilor distinsului, vrednicului nostru public cititor, îi deschidem, cu bucurie, paginile publicației noastre, năzuind să fim multiplicatorul, amplificatorul gândurilor lui, purtătorul de cuvânt al vrerilor sale.

PREȘEDINTE
Prof. Virgil POPESCU